10 trenduri și soluții legate de eradicarea sărăciei la nivel global

1. Pandemia a accentuat inegalitățile economice dintre țări, dar și pe cele la nivel intern, între grupuri de oameni cu venituri diferite

Deși la finalul anului trecut economia globală a început să își revină, țările sărace se confruntă cu o criză profundă ce a crescut nivelul de sărăcie la nivel global și a condus la reversarea trendului de echilibrare a inegalităților dintre țări.

În 2021, veniturile medii ale persoanelor celor mai sărace, conform distribuției veniturilor, a scăzut cu 6,7% comparativ cu previziunile pre-pandemie, în timp ce cele ale persoanelor celor mai bogate au scăzut cu 2,8 la sută.

Soluțiile privesc redresarea economiilor din țările cu venituri mici și medii prin creșterea numărului de vaccinuri Covid19 și modificări ale fiscalității în vederea încurajării investițiilor. Pentru ca redresarea să fie echitabilă și toate persoanele să beneficieze de pe urma acesteia, sunt necesare politici și fonduri care vizează femeile, lucrătorii cu calificare scăzută și lucrătorii din sectorul informal urban. Aceasta include asigurarea accesului egal la servicii financiare și tehnologie și investiții în rețele de servicii și asigurări sociale.

2. Muncă ilicită și traficul de persoane: principalele efecte ale războaielor și ale sărăciei extreme

Există peste 281 de milioane de migranți internaționali în lume, echivalentul a aproximativ 3,6% din populația globală, iar numărul total de persoane strămutate este cel mai mare înregistrat, conform unui raport al International Organization for Migration.

Creșterea numărului de migranți de la an la an se datorează războaielor și sărăciei. Refugiații și cei care trăiesc în condiții severe de sărăcie sunt deseori victimele exploatărilor, care includ traficul de persoane și munca ilegală.

Conform Global Initiative Against Transnational Organized Crime’s (GI-TOC), există o industrie a traficului de persoane estimată la 50 milioane euro/an doar în Balcanii de Vest, ce are loc în trei zone principale: granița dintre Grecia, Nordul Macedoniei și Albania, cea dintre Serbia – România și Ungaria și cea dintre Bosnia și Herțegovina și Croația.

Comisia Europeană și-a actualizat strategia de combatere a traficului de ființe umane pentru perioada 2021-2025. Aceasta se concentrează pe prevenirea crimei prin identificarea și oprirea platformelor online de recrutare și exploatare a victimelor, aducerea traficanților în fața justiției și protejarea și împuternicirea victimelor, cu focus pe femei și copii.

3. Sărăcia: un impediment pentru sănătate la nivel global

Mai mult de 500.000 de oameni trăiesc în condiții de sărăcie extremă din cauza costurilor pentru serviciile de sănătate de care au nevoie pentru a supraviețui conform Organizației Mondiale a Sănătății. Persoanele cu resurse limitate se confruntă cu o expunere mai mare la riscuri și dizabilități din cauza igienizării, alimentelor, adăposturilor și îngrijirii medicale inadecvate.

Natura ciclică a sărăciei și a rezultatelor suboptime în materie de sănătate este evidentă atât în ​​țările cu venituri ridicate, cât și în cele cu venituri mici. Un factor care contribuie major este creșterea numărului de oameni care dobândesc boli netransmisibile, cum ar fi cancerul sau diabetul, și sărăcirea cauzată de costurilor de tratament și îngrijire pe termen lung și pierderea veniturilor din cauza productivității reduse.

Pandemia a accentuat toate aceste probleme și, ca și în cazul inegalităților dintre țări sau dintre grupuri de indivizi la nivelul unei țări, soluțiile privesc creșterea numărului de vaccinuri administrate și susținerea țărilor sărace, dar și a persoanelor vulnerabile din restul țărilor. Grupul Băncii Mondiale a alocat peste 157 miliarde euro pentru redresarea situației și susținerea a 100 de țări împovărate de efectele pandemiei.

4. Înțelegerea sărăciei multidimensionale: cheia pentru a acționa eficient

Aproximativ 1,3 miliarde de oameni din țările în dezvoltare trăiesc într-o stare de sărăcie multidimensională. Cele trei dimensiuni care alcătuiesc conceptul de „sărăcie multidimensionale” sunt sănătatea, educația și standardele de trăi. Persoanele afectate de acest lucru sunt, în general, incapabile să acumuleze ceea ce este adesea numit „capital uman” sau cunoștințele, abilitățile și bunăstarea necesare pentru un trai decent.

Oamenii care trăiesc într-o astfel de stare de sărăcie se luptă adesea să-și satisfacă nevoile de bază pentru hrană și alte produse esențiale și să se protejeze în mod adecvat împotriva șocurilor din ce în ce mai frecvente și severe, precum războaiele, crizele financiare sau cele sanitare. Femeile care au copii au mai multe șanse decât bărbații să sufere de insecuritate alimentară severă, pentru ca le oferă copiilor lor mâncarea disponibilă. 

Soluțiile privesc crearea unor sisteme de protecție socială care să îi susțină pe acești oameni să își satisfacă nevoile de bază pentru hrană, să își procure produse esențiale traiului și să se protejeze în mod adecvat împotriva crizelor economice și sociale. Mai mult, investițiile adecvate în sănătatea și nutriția școlarilor sunt esențiale, iar programele integrate de alimentație școlară sunt vitale pentru menținerea copiilor hrăniți și sănătoși și capabili să își continue studiile.

Având în vedere progresul tehnologic rapid și automatizarea proceselor ce poate conduce la pierderea a miliarde de locuri de muncă,  dotarea tinerilor cu abilități și cunoștințe tehnice este esențială.

5. Impact Investing: tipul de investiții care ar putea eradica sărăcia

Finanțarea reprezintă o forță esențială pentru schimbarea sistemică și eradicarea sărăciei. În 2014, Națiunile Unite estima că sunt necesare 2,5 trilioane dolari/an în finanțare pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU - cele 17 obiective stabilite în 2015 pentru a ghida dezvoltarea globală până în 2030.

Impact investing se referă la investițiile făcute în companii sau fonduri cu scopul de a genera impact pozitiv la nivel economic și social, dar și de a genera profit. Spre deosebire de investițiile ESG (Environment, Social and Governance) care au în vedere felul în care o companie acționează cu privire la mediu, societate și guvernanță, investițiile Impact au în vedere dezvoltarea afacerilor sociale care rezolva o problemă la nivelul societății și care pot genera profit.

Că și în cazul investițiilor ESG, provocarea constă în măsurarea impactului acestui tip de investiții. În momentul de față, investitorii pot măsura beneficiile sociale și de mediu ale investițiilor lor cu ajutorul  indicatorilor IRIS dezvoltați de Global Impact Investing Network și GIIRS Ratings. Cu toate acestea, un singur set standard de indicatori nu a fost încă adoptat de industria investițiilor de impact în ansamblu. Aceasta înseamnă că investitorii folosesc o combinație de abordări pentru a măsura impactul investițiilor lor, inclusiv dovezi calitative și anecdotice pe lângă instrumentele standardizate.

6. Susținerea nevoilor economice ale țărilor cu venituri mici sau în curs de dezvoltare prin încurajarea comerțului

Comerțul este recunoscut pentru potențialul său de a reduce sărăcia globală. Valoarea comerțului global a atins un nivel record de 28,5 trilioane dolari în 2021, se arată în update-ul făcut de Națiunile Unite prin raportul Global Trade Update. Aceasta reprezintă o creștere cu 25% față de 2020 și cu 13% mai mare față de 2019, înainte de lovirea pandemiei de COVID-19.

În ciuda acestei creșteri, recuperarea după șocul provocat de pandemia Covid19 încă nu a contribuit la recuperarea pierderilor suferite de-a lungul ultimilor doi ani, mai ales de către țările cu venituri mici sau în curs de dezvoltare.

Și în acest caz, contracararea pandemiei Covid19 prin vaccinare reprezintă o soluție. Sute de țări s-au angajat sau și-au exprimat interesul față de COVAX, un efort internațional de a asigura accesul la vaccinurile COVID-19 în țările cu venituri mici.

Asigurarea hranei rămâne în continuare o provocare mai ales că cele mai puțin dezvoltate țări au un deficit de balanță: valoarea netă a importurilor este mai mare decât cea a exporturilor. Drept urmare, aceste țări au cerut statelor membre ale Organizației Mondiale a Comerțului să elimine restricțiile la export nu numai asupra consumabilelor medicale, ci și asupra produselor alimentare de bază. Pentru a evita erodarea totală  creștere economică din ultimele decenii, este esențial ca țările favorizate să răspundă nevoilor economice ale țărilor în curs de dezvoltare pentru a se recupera post-COVID-19.

7. Discriminarea multiplă stă la baza sărăciei și a incapacității de  a o depăși. Soluția: educația pe tema intersectionalității

Șocurile create de pandemie i-au afectat cu precădere pe cei mai vulnerabili. Oamenii cu boli netransmisibile (cancer, diabet) n-au mai putut accesa serviciile medicale de care aveau nevoie din cauza aglomerării din spitale. Femeile au găsit cu greu loc pentru avort în cele mai intense perioade ale pandemiei Covid19 în România. Cei care trăiesc în sărăcie sunt cei mai afectați de scumpirile la energie și mâncare. În astfel de perioade sensibile, minoritățile au și ele de suferit, iar viziunile conservatoare și radicale tind să capete putere pe un fond emoțional colectiv bazat pe frică și furie.

Marginalizarea acestor categorii de persoane nu face decât să accentueze și să perpetueze sărăcia. În același timp, provocarea constă în faptul că discriminarea nu poate fi raportată întotdeauna în mod concret. Aceasta are multe fațete și poate fi interpretată în mai multe feluri. În lipsa unor dovezi concrete și a unei legislații care să favorizeze victimele, nu agresorii, deseori persoanele discriminate nu pot găsi soluții dacă nu sunt sprijinite.

Soluția constă în educarea pe tema intersectionalitatii a persoanelor care lucrează în instituțiile publice, dar și introducerea noțiunilor în cadrul sistemului public de învățământ.  Răspunsul la discriminare ar trebui să fie mai sofisticate și este necesar un efort mai mare pentru a crește sensibilitatea față de conexiunile dintre rasă, gen și clasă socială. Astfel, persoanele discriminate pot fi incluse în societate și pot participa la viața economică și socială a acesteia, crescându-și valoarea și reușind să iasă din sărăcia în care trăiesc.

8. Inegalitățile continuă să crească și să afecteze demnitatea umană a celor mai puțin norocoși

Deși lumea se află pe un trend ascendent al îmbogățirii înainte de pandemia Covid19, inegalitățile tot existau. Dovada este felul în care pandemia a relevat acest lucru ca o oglindă a societății. Inegalitatea între cei care dețin cea mai mare parte din bogăția lumii și majoritate a fost accentuată în timpul pandemiei Covid19, in care cei vulnerabili au fost afectați cel mai puternic.

Oxfam International relevă faptul că în 2022 există 2.668 de miliardari, cu 573 mai mulți decât în 2020, ce dețin în total 12,7 trilioane dolari, o creștere de 3,78 trilioane față de 2020. Cei mai bogați zece oameni de pe Pământ dețin mai mult decât 40% din totalul populației, ceea ce înseamnă 3,1 miliarde de oameni.

Pandemia i-a avantajat cel mai mult pe oamenii de afaceri din industria farmaceutică, creând 40 de noi miliardari, dar și pe cei industria alimentară și a energiei.

Aceste evoluții au un cost uman real, ce afectează demnitatea celor care trăiesc în condiții de sărăcie și care, în cazuri extreme, ajung victime ale traficului de persoane sau ale celor care îi obliga la muncă ilicită. Efectele psihologice sunt uneori ireversibile.

Soluțiile consta în recunoașterea inegalităților și crearea unor sisteme de sprijin social funcționale. În același timp, se poate acționa și asupra celor care dețin cea mai mare parte a bogăției lumii prin crearea unui sistem de taxare ce atenuează inegalitățile și contribuie la eradicarea sărăciei acolo unde este cel mai mare nevoie de o intervenție.

9. Lupta împotriva schimbărilor climatice = lupta împotriva sărăciei

Reziliența la schimbările climatice este deosebit de importantă. Potrivit Băncii Mondiale, schimbările climatice ar putea forța încă 100 de milioane de oameni în sărăcia extremă în următorul deceniu, dacă nu se iau măsuri urgente.

Dezastrele naturale  pot afecta în aceeași măsură și țările bogate și pe cele sărace, însă cele din urmă se recuperează mai greu. În eventualitatea unui alt șoc, precum pandemica Cvodi19, aceste țări pierd orice șansă de redresare.

Soluțiile privesc susținerea comunităților celor mai vulnerabile pentru a se pregăti mai bine pentru astfel de crize, pentru a-și proteja fermele, casele, pe cei dragi și mijloacele de trai. Un exemplu este agricultura inteligentă din punct de vedere climatic, ce păstrează vitalitatea solului și permite redresarea pământului după degradare și adaptarea la vremea extremă.

10. Accesul la educație în țările sărace

În 2017, UNESCO estima că 171 de milioane de oameni ar fi putut scăpa de sărăcia extremă dacă toți studenții din țările cu venituri mici ar fi avut doar abilități de bază de citire. De atunci, ca urmare a pandemiei Covid19, peste 100 milioane de copii au fost declarați incapabili să citească din cauza închiderii școlilor.

Dacă toți adulții ar absolvi studiile secundare, rata globală a sărăciei ar putea fi redusă cu mai mult de jumătate. Educația dezvoltă competențe ce pot corecta unele dintre dezechilibrele care rezultă din marginalizare și scade atât riscul, cât și vulnerabilitatea persoanelor care s-au născut în medii defavorizate.

///

Raportul ”10 trenduri și soluții legate de eradicarea sărăciei la nivel global” este parte a programului Sustainable Futures, dezvoltat de Social Innovation Solutions, cu susținerea Fundației Coca-Cola și Raiffeisen Bank. Printre partenerii organizaționali se numără Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia, WWF Romania, EFdeN, Consiliul Tineretului din România sau Ambasada Sustenabilității.