10 trenduri și soluții pentru domeniul sănătății publice și wellbeing
Femeile au o speranță de viață sănătoasă mai mare decât bărbații, dar sunt nu își evaluează starea de sănătate ca fiind una bună
În 2020, chiar și în context pandemic, 69,5 % din populația UE consideră că este într-o stare bună sau foarte bună din punct de vedere al sănătății. Deși femeile se așteaptă să trăiască în medie cu 5,5 ani mai mult decât bărbații (2019), acestea nu își percep starea de sănătate în mod pozitiv. În 2020, 67,1 % dintre femei și 72,1 % dintre bărbați și-au considerat sănătatea bună sau foarte bună (o diferență de gen de 5 puncte procentuale). Ca urmare a pandemiei, principalelele cele mai afectate trei arii din domeniul sănătății au fost:
Sănătatea copiilor
Sănătatea reproductivă
Sănătatea maternală
Soluțiile privesc împuternicirea femeilor, acordarea de acces gratuit acestora la mijloace contraceptive și avorturi sigure și introducerea educației sexuale în școli. Având în vedere și criza umanitară provocată de războiul din Ucraina, aceste măsuri ar trebui suplimentate prin sprijinirea femeilor din medii marginalizate(femei care trăiesc în sărăcie, care nu au access la educație și care aparțin unor minorități) și măsuri de prevenire a căsătoriilor între minori.
În România, acordarea unui budget de 10 milioane EUR prin PNRR pentru crearea de cabinete de planificare familială este un start bun pentru a contracara problemele de sănătate mai sus enumerate, însă proiectul are nevoie de o atentă monitorizare pentru a fi implementat cu succes.
2. Reversarea efectelor poluării din orașe: o misiune vitală pentru sănătate
Pe lângă disponibilitatea asistenței medicale ca factor principal care determină starea de sănătate a unui om, alți doi factori importanți sunt cei legați de comportamentul individual - fumatul, consumul excesiv de alcool și dietele nesănătoase, dar si cei externi, socio-economici și de mediu, cum ar fi condițiile de viață, calitatea aerului și zgomotul.
România se află pe locul 66 în topul celor mai poluate țări din lume, iar capitala țării are numeroase provocări legate de praf, arderi de plastic, gunoi și trafic. Soluțiile pentru București privesc stoparea arderilor de plastic, a încălzirii pe bază de lemn tratat la sobe, scăderea numărului de mașini pe familie sau pe persoană, aplicarea corectă a măsurilor de verificare a șantierelor sau crearea de perdele de păduri în jurul orașului.
3. Eliminarea tabuurilor cu privire la sănătatea mintală
La nivel global, problemele de sănătate mintală ocupă al treilea loc în topul problemelor de sănătate cu care se confruntă oamenii. Pandemia a contribuit în mare măsură la felul în care arată acest top. Deși virusul are efecte primare asupra sănătății fizice, afecțiuni și boli precum anxietatea și depresia s-au instalat în rândul populației lumii ca efect secundar al pandemiei, conform raportului Health at a glance. Acest fenomen poartă și numele de „pandemia tăcută”.
Sursă imagine
În România, încă există tabuuri cu privire la consultarea unui specialist pentru tratarea problemelor de sănătate mintală, indiferent dacă este vorba despre vindecarea unei traume, anxietate, depresie sau alcoolism.
Soluțiile privesc creșterea nivelului de conștientizare asupra efectelor pandemiei asupra sănătății mintale, normalizarea sentimentelor de neputință, frică, doliu după pierderea cuiva drag din cauza Covid19 și încurajarea în spațiul public a accesării serviciilor de sănătate mintală. Publicul poate fi informat cu privire la felul în care se pot accesa serviciile de consultanță psihiatrică sau psihologică în mod gratuit.
Pentru a fi posibilă o schimbare de mentalitate cu privire la acest tip de probleme de sănătate, sistemul public de sănătate din România poate folosi principiile OECD privind eficiența unui sistem de sănătate mintală:
Sistemul se concentrează asupra individului care se confruntă cu starea de sănătate mintală problematică;
Sistemul oferă servicii de sănătate mintală accesibile, de înaltă calitate
Sistemul are o abordare integrată, multisectorială asupra sănătății mintale;
Sistemul ajută la prevenirea bolilor mintale și promovează bunăstarea mentală;
Sistemul este coordonat de un lider puternic și o bună guvernare;
Sistemul este inovator și orientat spre viitor
4. Îmbătrânirea populației – un trend vechi care se va amplifica în următorii 30 de ani
Oamenii din întreaga lume trăiesc mai mult astăzi. Cei mai mulți dintre ei se pot aștepta să trăiască până la 60 de ani și mai mult. Fiecare țară din lume se confruntă cu o creștere în ceea ce privește îmbătrânirea populației.
Până în 2030, 1 din 6 oameni din lume va avea 60 de ani sau peste. În acest moment, ponderea populației în vârstă de 60 de ani și peste va crește de la 1 miliard în 2020 la 1,4 miliarde. Până în 2050, populația lumii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste se va dubla (2,1 miliarde). Numărul persoanelor cu vârsta de 80 de ani sau mai mult este de așteptat să se tripleze între 2020 și 2050, ajungând la 426 de milioane.
Posibilele soluții provin din zona tehnologiei ce le va permite pacienților și medicilor lor să poată măsura indici precum nivelul de glucoză din sânge sau temperatura corpului fără eforturi mari, în timp real. Astfel, pacienții își pot face un tatuaj inteligent, iar diabeticii pot folosi device-uri precum Eversense glucose monitoring system.
5. Medicina la distanță prin intermediul clinicilor virtuale rămâne un trend puternic
Pandemia a demonstrat că medicina la distanță este posibilă. Începând cu 2020, oamenii se puteau conecta pe Zoom pentru a avea o conversație cu un medic atunci când aveau nevoie să se consulte cu privire la o problemă de sănătate. Acest lucru este în special avantajos pentru bătrâni, dar contribuie și la reducerea deplasărilor pentru restul populației. Astfel, pot fi evitate deplasările cu automobilul ce contribuie în mod major la nivelul de poluare îngrijorător din București.
Digitalizarea sistemelor de sănătate este un trend care va rămâne și va crește datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă. Printre acestea se numără
Acces extins la asistență medicală: mai multe persoane pot accesa servicii legate de sănătate, inclusiv persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și persoanele fără transport sau un furnizor în zona lor locală.
Contact redus: există mai puțin contact între lucrătorii din domeniul sănătății și pacienți și, de asemenea, șanse mai mici de răspândire a bolii, cu mai puțini pacienți în clădirile medicale.
Îngrijire pentru afecțiuni urgente non-COVID-19: Pacienții cu afecțiuni cronice care au nevoie de controale frecvente pot programa întâlniri la distanță, dacă nu sunt necesare teste în persoană.
Chiar dacă rata vaccinării crește în continuare la nivel global și numărul cazurilor este în scădere, clinicile virtuale par să rămână pe poziții. Un studiu Fortune Business Insights prevede că piața de servicii de sănătate virtuale va crește cu peste 185 de miliarde de dolari până în 2026.
6. Companiile vor pune accent din ce în ce mai mare pe wellbeing și aplicații care contribuie la starea de bine a angajaților
Problemele de sănătate mintală cauzate de pandemie și sentimentul de nesiguranță creat de războiul de la graniță se resimt asupra angajaților companiilor. Angajatorii realizează faptul că mulți dintre ei sunt epuizați, au o productivitate scăzută sau și-au pierdut interesul pentru activitatea pe care o desfășoară la locul de muncă.
Acest fenomen amplificat de cel al Marii Demisioneli, îi provoacă pe angajatori să gândească strategii de retenție ce au în prim plan bunăstarea angajaților lor. Team retreats, yoga la birou, exerciții de respirație, reduceri la aplicații de meditație sau oferirea accesului în mod gratuit la aplicații de wellness sunt doar câteva dintre practicile pe care unele companii deja le adopta pentru a crește sau a echilibra starea de bine a angajaților. Pentru a facilita integrarea principiilor de wellbeing și aplicarea lor companiile pot folosi aplicații de wellbeing deja testate și analizate și de alți utilizatori de pe piață.
7. Lipsa datelor împiedică înțelegerea deplină a efectelor pandemiei asupra sănătății populației
Pandemia Covid19 a condus la peste 6 milioane de decese pe tot globul conform OMS. Virusul SARS-CoV-2 a produs efecte acute asupra sănătății oamenilor în cele două săptămâni de boală, iar altora le-a provocat o lungă stare de sănătate precară cunoscută drept Long Covid. Cei mai mulți supraviețuitori ai pandemiei Covid19 resimt efectele secundare ale acesteia asupra sănătății lor psihice – starea de oboseală, sentimentele de neputință, lipsa de sens și altele.
Raportarea corectă a cazurilor și posibilitatea de a analiza efectele virusului asupra mai multor categorii de oameni din țări diferite și cu caracteristici diferite sunt esențiale pentru a putea lua decizii bune în domeniul sănătății publice.
Soluția este continuarea cercetării efectelor pandemiei asupra diferitelor categorii de oameni. Începute deja în 2020, astfel de analize pot releva informații precum câți ani au fost pierduți din cauza deceselor și îmbolnăvirilor, ce se poate măsura în unități denumite ani de viață ajustați de dizabilitate (disability-adjusted life years).
8. Supravegherea și protecția securității datelor personale
În timpul pandemiei, țări precum China, Israel, Singapore sau Coreea de Sud au folosit instrumente de monitorizare în masă pentru a supraveghea mișcarea și comportamentul oamenilor cu ajutorul datelor de localizare, a cardurilor de credit sau a înregistrărilor video. Guvernele colaborează cu furnizorii de servicii de telecomunicații pentru a monitoriza deplasarea populației. Câteva exemple de aplicații sunt TraceTogether (Singapore) sau C19 COVIDS Symptom Tracker (UK).
Astfel de aplicații prezintă posibilitatea utilizatorilor de a partaja date personale, dar și solicită consimțământul explicit pentru colectarea și partajarea datelor cu furnizorul de servicii. De exemplu, aplicația TraceTogether are o serie de măsuri de protecție a confidențialității, inclusiv faptul că nu colectează și nu utilizează date de localizare geografică, iar datele sunt stocate într-o formă criptată.
Cu toate acestea, în multe cazuri, aplicațiile continuă să ruleze în fundal chiar și atunci când dispozitivul nu este utilizat. De asemenea, unele aplicații pot face schimb de informații cu alte aplicații prin intermediul interfețelor API. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lăudat măsurile extinse de supraveghere ale Coreei, unele utilizări de către autoritățile locale au ridicat probleme de confidențialitate. Ca răspuns, guvernul coreean a publicat recent noi instrucțiuni legate de partajarea datelor cu privire la localizarea persoanele confirmate cu Covid19 pe baza Legii de control și prevenire a bolilor infecțioase, adoptată în 2015, care nu permite dezvăluirea vreunei informații specifice persoanei vizate.
9. Realitatea augmentată (AR) și virtuală (VR) – tehnologii ce vor fi preluate și în domeniul sănătății
În domeniul sănătății, realitatea virtuală contribuie la pregătirea și planificarea chirurgicală. VR-ul le permite atât chirurgilor, cât și pacienților să se simtă mai confortabil cu procedurile pentru că oferă posibilitatea de a vizualiza ce urmează să se întâmple. Există, de asemenea, multe rapoarte despre eficacitatea VR pentru a ajuta la gestionarea durerii cronice și a sănătății mintale.
Un studiu MarketsandMarkets prevedere o creștere a gradului de utilizare a AR-ului și VR-ului în domeniul sănătății cu 30,7% între 2017 și 2025.
Cele două tehnologii sunt deja folosite în domeniul sănătății psihice și au potențial uriaș pentru a trata efectele secundare ale pandemiei Covid19. Anxietatea, fobiile și tulburarea de stres post-traumatic sunt incluse pe lista afecțiunilor și bolilor mintale ce pot fi tratate cu ajutorul AR-ului și VR-ului.
10. Insuficiența lucrătorilor în domeniul sănătății și burnout-ul în rândul acestora
Pandemia Covid19 i-a întins la maxim pe lucrătorii din domeniul sănătății publice. Turele lungi, avalanșa de oameni bolnavi de Covid și stresul din timpul valurilor pandemice au condus la suprasolicitarea lucrătorilor. La un an după izbucnirea pandemiei, 24% dintre respondenții unui sondaj (lucrători din domeniul medical) spuneau că sunt afectați de burnout la locul de muncă. Consecințele sunt abandonarea job-ului din sistemul public către cel privat sau orientarea către o altă profesie. Astfel, spitalele concurează acum nu doar între ele sau cu alte clinici private, ci și cu alte sectoare pentru oameni disponibili și calificați.
O posibilă soluție o reprezintă alocarea de subvenții pentru încurajarea tinerilor să urmeze studii în domeniu și pentru crearea unei infrastructuri care să permită dezvoltarea lor și găsirea unui loc de muncă potrivit după absolvire. De asemenea, o infrastructură corespunzătoare în spitale ce oferă aparatură și condiții igienice decente, cât și cultura la locul de muncă sunt vitale pentru ca medicii și asistentele să fie motivați să rămână angajați ai instituțiilor de sănătate publică din România.
///
Raportul ”10 trenduri și soluții pentru domeniul sănătății publice și wellbeing” este parte a programului Sustainable Futures, dezvoltat de Social Innovation Solutions, cu susținerea Fundației Coca-Cola și Raiffeisen Bank. Printre partenerii organizaționali se numără Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia, WWF Romania, EFdeN, Consiliul Tineretului din România sau Ambasada Sustenabilității.
