Ce este ESG și de ce este important pentru companii?

Într-o lume în care schimbările climatice devin din ce în ce mai presante, companiile care își doresc să atragă investiții trebuie să aibă în vedere și criterii legate de protecția mediului și sustenabilitate. Astăzi, criteriile ESG – environment, social, governance nu mai reprezintă doar un trend în domeniul investițiilor, ci un element esențial pentru a atrage atenția investitorilor.

Aspectele legate de ESG au fost pentru prima oară menționate într-un raport ONU în 2006 referitor la Principiile Investițiilor Responsabile. Pentru întâia oară în istorie, criteriile ESG au fost incluse în procesul de evaluare financiară a companiilor pentru a încuraja investițiile în sustenabilitate. Deși ESG a început să fie un factor esențial în evaluarea companiilor pentru investiții, încă din 1960 unii investitori au început să excludă acțiuni sau industrii întregi din portofoliile lor pe baza unor criterii precum producția de tutun sau implicarea în regimul segregaționist Apartheid din Africa de Sud.

În încercarea de a transforma criteriile ESG în ceva măsurabil și de a ajuta companiile să abordeze în mod pragmatic sustenabilitatea, diverse organizații independente au creat cadre care le ajută să implementeze principii din domeniul sustenabilității. Conform GreenBiz, cele mai importante cinci organizații care au creat astfel de cadre sunt GRI, CDP, SASB, TCFD și WDPI. 

Cea mai cunoscută dintre cele cinci este The Global Reporting Initiative (GRI), ce a luat naștere în 1977 pentru a crea un cadru de responsabilitate pentru companii, astfel încât acestea să poată prezenta stakeholderilor felul în care abordează problemele de mediu. GRI a început să implementeze termenul ESG și să se concentreze asupra acestor aspecte în 2009, la câțiva ani după ce termenul a început să devină din ce în ce mai popular. Mulți investitori, întreprinderi și guverne folosesc astăzi cadrul ESG al GRI pentru a exprima impactul pe care activitatea lor îl are asupra mediului, oamenilor și a guvernanței corporative.

Factorii ESG și cum sunt măsurați

Factorii ESG - Environmental, Social, Governance reprezintă aspecte ale activităților operaționale ale companiilor care au un impact asupra mediului și al oamenilor (clienți, angajați, furnizori și alții) și se referă la modalitatea în care o companie își desfășoară activitățile de business (guvernanța corporativă). Astfel, în evaluarea unei companii, acești factori pot fi măsurați prin indicatori ce urmează să transmită potențialilor investitori gradul de atractivitate pentru o posibilă investiție.

Fiecare categorie de factori prezintă niște indicatori cheie pe care companiile îi pot măsura și în legătură cu care pot lua decizii de business pentru a-și crește atractivitatea. În funcție de categorie, factorii ESG pot fi măsurați astfel:

Mediu (Environment)

• Emisii de gaze de seră

• Managementul apei și apelor uzate

• Impactul asupra calității aerului

• Producerea și eliminarea altor deșeuri

Oameni și societate (Social)

• Implicarea angajaților

• Diversitate, echitate și incluziune

• Securitatea datelor cu caracter personal

• Drepturile omului

• Impactul asupra comunității

• Sănătatea și siguranța angajaților

Guvernanță (Governance)

• Etică în afaceri

• Comportamentul competitiv

• Diversitatea și structura consiliului administrativ

• Remunerarea executivului

• Managementul intern al riscului

• Managementul riscului sistemic

De ce este important pentru companii să investească în sustenabilitate

Conform unui studiu recent desfășurat de EY în Statele Unite., 82% dintre executivi plasează sustenabilitatea și factorii ESG în centrul strategiei de creștere a companiilor pe care le conduc. 

Este deja cunoscut faptul ca preferințele consumatorilor s-au schimbat în mod drastic în ultimul deceniu și că aceștia își doresc ca produsele și serviciile pe care le achiziționează să provină de la companii etice, care nu exploatează angajații și care fac eforturi pentru a-și reduce impactul negativ asupra mediului. În acest context, investițiile în sustenabilitate nu doar că ajută o companie să rămână competitivă pe piață, dar și să devină atrăgătoare pentru potențialii investitori. Un alt factor care plasează ESG în centrul strategiilor de creștere a unui business este și schimbarea constantă a reglementărilor.

Ca urmare a creșterii importanței celor trei factori care plasează ESG în centrul radarului executivilor din cele mai mari companii din lume, companiile care nu reușesc să demonstreze preocuparea pentru sustenabilitate și progresul făcut de la an la an vor avea rezultate mai slabe și vor deveni mai puțin atrăgătoare pentru investitori.

În plus, sustenabilitatea nu mai este doar un trend. Raportarea rezultatelor non-financiare a devenit o obligativitate pentru companiile care au peste 500 de angajați, regulă reglementată de Non-Financial Reporting Directive (NFRD) a Uniunii Europene. În același timp, al doilea cel mai important cadru de reglementări la nivel UE, Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD), va solicita din ianuarie 2023 tuturor companiilor cu peste 250 de angajați și cu o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro și/sau mai mult de 20 milioane euro în active totale să raporteze rezultatele cu privire la sustenabilitate.

Conform directivei Directivei 2014/95/EU, companiile mari ar trebui sa raporteze publicului chestiuni ce țin de următoarele aspecte: 

• mediu

• aspectele sociale și tratamentul angajaților

• respect pentru drepturile omului

• anticorupție și mită

• diversitatea în consiliile companiei (în ceea ce privește vârsta, sexul, mediul educațional și profesional)

Uniunea Europeană pune la dispoziție o serie de recomandări și instrucțiuni pe care companiile le pot folosi pentru a raporta aspecte ce țin de sustenabilitate. Acestea nu sunt însă obligatorii, companiile având posibilitatea să aleagă și alte standarde internaționale, europene sau naționale.

La nivelul Uniunii Europene, există următoarele cinci reglementări :

1. Non-Financial Reporting Directive (NFRD)

2. Sustainable Finance Disclosure Regulation (SFRD)

3. The EU Taxonomy

4. EU Conflict Minerals Regulation

5. German Supply Chain Act

În Statele Unite, principalele reglementări sunt următoarele :

1. 2010 Climate Change SEC Guidance

2. Uyghur Forced Labor Protection Act

3. Equal Opportunity Act

4. Dodd-Frank

Riscurile cu care companiile se confruntă dacă nu respectă aceste reguli sunt legate de reputație, pierderea clienților și primirea unor amenzi, în special legate de acțiuni care nu au în vedere schimbările climatice, felul în care sunt tratați angajații sau folosirea de mită și alte practici ne-etice.

-

Alături de peste 15 organizații reprezentative din România, construim în cadrul Sustainable Futures în 2022 un spațiu de conversație și co-creare unde stakeholderi relevanți să împărtășească provocări și oportunități legate de sustenabilitate, sub umbrela a 10 SDG-uri (Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU).

Sustainable Futures este un proiect Social Innovation Solutions, susținut de Fundația Coca-Cola și Raiffeisen Bank și co-organizat cu Global Shapers Bucharest Hub. Printre partenerii organizaționali se numără Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Romanian Business Leaders, Confederația Patronală Concordia, Consiliul Tineretului din România WWF, EFdeN sau Ambasada Sustenabilității.