Sumar conversație ODD 7 – Energie curată și la prețuri accesibile
Sustainable Futures continuă cu o a doua ediție și în 2023. Un proiect al Social Innovation Solutions, Sustainable Futures își propune să construiască în perioada martie - decembrie 2023 zece spații de conversație, co-creare și mapare de soluții alături de stakeholderi relevanți. Toate acestea pentru a dezvolta soluții sustenabile de business și civice în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU.
Zece dintre cele 17 Obiective ce vor fi dezbătute în 2023 prin intermediul platformei de conversații Sustainable Futures sunt:
ODD 4 - Educație de calitate în România
ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile
ODD 5 - Egalitate de gen
ODD 12 - Consum şi producţie responsabile
ODD 3 - Sănătate și bunăstare
ODD 15 - Viață terestră
ODD 6 - Apă curată şi sanitaţie
ODD 13 - Acţiune climatică
ODD 10 - Reducerea inegalităților
ODD 14 - Viața acvatică
Pe 27 martie, au avut loc la Palatul Victoria primele două evenimente din seria de zece planificate pentru anul 2023.
Cele două teme principale ale evenimentului au fost ODD 4 – Educație de calitate și ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile. Grupurile de lucru au discutat despre oportunitățile pe care România le are pentru a-și atinge țintele setate pentru 2030 cu privire la cele două ODD-uri, cât și despre câteva posibile riscuri și soluțiile care ar putea contribui la depășirea acestora.
Grupul de lucru dedicat Obiectivului 7 - Energie curată și la prețuri accesibile a fost alcătuit din:
Sabin Plosceanu - ANPM
Elena Gașpar-Ion - Președinte, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor
Viorel Alicuș - Director general, ANRE
Angela Carabaș - Ministerul Finanțelor - InvestEU
Florian Ștefan - Ministerul Finanțelor
Irene Mihai - RPIA - Romanian Photovoltaic Industry Association
Claudiu Butacu - EFdeN, Energia Ta
Dalia Stoian - EFdeN
Felix Lucian - Consiliu IMM
Sabina Mihăilescu - Asociația Între Vecini
Ion Dogeanu - Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului
Cristian Iordache - Consilier Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Luminița Vlaicu - MIPE, RENERG SRL
Alex Nicoară - CEO, Solmag Green Energy SRL
Cele patru teme principale pe baza cărora s-a discutat în cadrul grupului de lucru au fost:
Tranziție energetică justă - Investiții în energia regenerabilă (PNRR, PTTJ, MTJ)
Decarbonizarea sistemelor energetice în România
Securitatea energetică
Energie sustenabilă și comunitățile de prosumatori
Oportunități pe termen scurt pentru România - 2024
Sesiunea de lucru a început cu identificarea oportunităților pe termen scurt pentru România cu privire la ODD 7 - Energie curată și la prețuri accesibile.
Maparea și simularea sistemului de distribuție de energie este benefică pentru optimizarea costurilor de transport cu energia. În acest fel, și costul final la consumator va scădea.
A doua oportunitate pe termen scurt este tranziția către mașini electrice ce ar conduce la scăderea consumului de combustibili fosili.
A doua oportunitate pe termen scurt este tranziția către mașini electrice, ce ar conduce la scăderea consumului de combustibili fosili.
O oportunitate pentru a reduce dependența de gaz necesar pentru termoficare este folosirea pompelor de căldură în blocuri. Cadrul legislativ favorabil poate conduce la atingerea unui obiectiv strategic atât pentru România, cât și pentru UE – reducerea dependenței de gazul rusesc și creșterea eficienței energetice.
Subvenționarea panourilor fotovoltaice reprezintă o oportunitate nu doar pentru asociațiile de proprietari, ci și pentru orice tip de consumator casnic sau comercial.
Subvenționarea panourilor fotovoltaice reprezintă o oportunitate nu doar pentru asociațiile de proprietari, ci și pentru orice tip de consumator casnic sau comercial.
Crearea de comunități de energie reprezintă o oportunitate pentru ca membrii acestora să își poată acoperi singuri consumul individual de energie electrică. Astfel, ei își vor reduce dependența de rețeaua centrală care, în acest moment, nu are capacitate suficientă pentru cantități suplimentare de energie regenerabilă.
Maparea mult mai clară și transparentă a situației certificatelor verzi reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei energetice și încurajarea utilizării surselor de energie regenerabilă. Această abordare atrage investiții în tehnologiile verzi, crește conștientizarea publicului, stimulează competitivitatea și inovarea, și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, dezvoltarea industriei energetice verzi poate crea noi locuri de muncă și consolida securitatea energetică a țărilor.
Tranzacționarea garanțiilor de origine în România reprezintă o oportunitate, pentru că ar permite stimularea consumatorilor pentru a cumpără energie verde. Garanțiile de origine sunt active ce pot fi tranzacționate pe piața contractelor de energie, însă acest lucru este posibil în prezent doar în unele state din Uniunea Europeană. Stadiul actual al aplicării obligatorii a sistemelor privind garanțiile de origine variază în rândul statelor membre. În România, există un demers prin care aceste garanții ar putea deveni tranzacționabile. Context: Toate statele membre UE au obligația legală, în temeiul Directivelor 2009/28/CE și 2004/8/CE, să stabilească sisteme privind garanțiile de origine pentru energia electrică provenită din surse de energie regenerabile și pentru utilizarea cogenerării cu randament ridicat în producția acesteia. Aceste sisteme oferă o bază juridică eficientă pentru verificare.
Investițiile destinate instalării de noi capacități de producere și stocare a energiei electrice din surse regenerabile, ce sunt deja sunt disponibile prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), reprezintă o oportunitate majoră pe termen scurt pentru România. Apelul de proiecte a fost încheiat în iunie 2022. O listă provizorie a ofertelor este publicată pe site-ul Ministerului Energiei.
Susținerea prosumatorilor pentru a-și stoca surplusul de energie de peste zi poate reduce presiune asupra rețelei centrale. Principalul beneficiu al stocării energiei obținută cu ajutorul panourilor fotovoltaice este faptul că aceasta poate fi folosită într-un alt moment al zilei, seara, când sursa de energie nu mai este prezentă (după ce soarele apune).
Încurajarea consumatorilor și a asociațiilor de proprietari să folosească panouri solare pentru a produce energie termică este o altă oportunitate pe termen scurt pentru România.
Formarea profesională, conștientizarea și îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice reprezintă o necesitate în contextul tranziției către energia verde. Implementarea proiectelor de producere și stocare a energiei obținute din panouri fotovoltaice nu se poate realiza în absența unor oameni pregătiți pentru a instala și a menține buna funcționare a unui astfel de sistem.
Simplificarea procesului de autorizare a proiectelor din domeniul energiei regenerabile, precum instalarea de panouri fotovoltaice sau solare și scurtarea termenelor de aprobare a dosarelor, poate încuraja din ce în ce mai mulți români să devină prosumatori de energie electrică sau termică.
Educarea consumatorului este esențială în procesul de tranziție. Primii pași presupun schimbări de comportament ce au ca scop creșterea eficienței energetice. Cel mai simplu lucru pe care consumatorii îl pot face este transmiterea indexului lunar.
Oportunități pe termen lung pentru România - 2030
În continuarea conversației despre oportunitățile pe care România le poate fructifica în procesul de decarbonizare și tranziție către o energie mai curată, invitații s-au uitat la perspectivele pentru 2030. Iată care au fost principalele oportunități identificate de aceștia:
Evoluția sistemelor de descentralizare a energiei regenerabile, ce se caracterizează prin amplasarea instalațiilor de producere a energiei mai aproape de locul consumului, este pasul următor pe care România ar trebuie să îl facă după implementarea proiectelor de energie regenerabilă aferente PNRR 2021 – 2027. Beneficiile unui sistem descentralizat includ o mai optimă utilizare a energiei regenerabile, precum și a căldurii și energiei combinate, reducerea consumului de combustibili fosili și creșterea eficienței energetice.
Transparența surselor de energie în costul de achiziție al energiei electrice, astfel încât consumatorii să poată identifica procentual fiecare sursă de energie pentru consumul lor este o altă oportunitate pe termen lung. De exemplu, aceștia vor putea afla cât la sută din consumul lor de energie pentru locuință sau pentru mașina electrică provine din folosirea hidrogenului, cât la sută din panourile fotovoltaice și așa mai departe.
Generarea de electricitate cu ajutorul rocilor fierbinți este o inovație care, până în 2030, poate fi accesibilă și în România, dacă se urmărește evoluția acesteia și dacă acest tip de energie va fi inclus în planurile autorităților competente. Electricitatea obținută din așa-zisele „pietre fierbinți” poate costa între 20 și 35 de dolari per MWh, cost comparativ mai mic față de cel al energiei obținută într-o centrală de producție de energie electrică pe bază de hidrocarburi.
Hidrogenul este una dintre resursele viitorului. România încă nu are infrastructura necesară pentru a transporta hidrogen prin conducte, dar o oportunitate este folosirea acestuia în alte industrii precum cea chimică sau cea petrochimică. Proiectele pilot bazate pe hidrogen în industria energiei electrice sunt desfășurate momentan de companii precum Transgaz și E.ON.
Soluții pe termen scurt și lung pentru România – 2024 – 2030
Structura pe baza căreia invitații au lucrat în sesiunea de mapare de soluții pe termen scurt (2024) și lung (2030) a avut la bază următoarele trei medii:
Privat (business-uri sau alte entități private)
Public (instituții publice sau politici publice)
Civic/ONG/individual
Soluții din mediul privat
Creșterea nivelului de conștientizare al liderilor de companii cu privire la sustenabilitate și ce reprezintă acest concept. Sustenabilitatea este un subiect care atrage atenția, iar companiile care au proiecte în acest domeniu se pot bucura de o reputație bună pe piață. Totuși, ne aflăm într-o etapă în care eforturile de a recupera efectele negative ale economiei verticale trebuie accelerate. O soluție pentru companii este schimbarea strategiilor dinspre Corporate Social Responsibility (CSR) către Environmental, social, and corporate governance (ESG). ESG se referă la crearea unui cadru în care practicile de afaceri și performanța organizației cu privire la etică și sustenabilitate pot fi evaluate și îmbunătățite constant. Primul pas în această tranziție este publicarea unui raport non-financiar anual, care va deveni obligatorie în curând pentru toate statele membre UE.
Schimbarea mindsetului din cadrul companiilor de la reducerea poluării și a emisiilor Net Zero la unul bazat pe implementarea constantă de soluții regenerabile sau regenerative. Conceptul de regenerabil sau regenerativ se referă, în acest caz, la un sistem care se perfecționează în mod constant. Un exemplu este agricultura regenerativă care imită natura și, în care, îmbunătățirea continuă a proceselor și adaptarea la schimbare sunt pilonii de bază pentru ca sistemul să funcționeze și să se regenereze în mod continuu.
Scăderea dependenței de importuri de invertoare solare este mai degrabă o necesitate, decât o soluție. Este nevoie de dezvoltarea unor astfel de produse și de servicii complementare în România astfel încât, în eventualitatea unui conflict de orice natură dintre China și alte state, România să nu depindă de energia electrică obținută prin intermediul invertoarelor produse de această țară.
Dezvoltarea de echipamente de stocare a energiei electrice și termice în România poate accelera formarea comunităților autonome de prosumatori, deoarece membrii acestora vor avea acces la echipamentele potrivite care să le permită să stocheze surplusul de energie de peste zi pentru seara.
Digitalizarea pe întreg lanțul de aprovizionare și descentralizarea a producției de energie electrică reprezintă o soluție la provocarea pe care România o are legat de incapacitatea rețelei electrice de a prelua capacități regenerabile suplimentare. Contoarele inteligente (smart meters), consumul dispecerizabil (demand-side response) și datele pentru eficiență energetică sunt câteva exemple de soluții care pot ajuta la depășirea acestei provocări.
Monitorizarea datelor din invertoare și creșterea gradului de transparență cu privire la consum, stocare și avarii.
Dezvoltarea în România a sistemelor de management al bateriilor - Battery Management Systems (BMS).
Eficientizarea consumului de energie în cadrul companiilor mici și mijlocii (IMM) din România prin schemele de ajutor de stat.
Companii care desfășoară proiecte în domeniul energiei regenerabile:
RenewAcad: Academia de consiliere și pregătire profesională pentru surse regenerabile de energie. Compania WIND POWER ENERGY oferă cursuri acreditate de formare profesională destinate tuturor persoanelor interesate de o carieră în domeniul energiei regenerabile, cu precădere minerilor sau foștilor mineri din Valea Jiului și nu numai.
SIMTELTeam: o companiei înființată în anul 2000, chiar în anul în care cei 3 co-fondatori au absolvit Facultatea de Electronică și telecomunicații a Universității Politehnice București. SIMTEL Team este astăzi unul dintre jucătorii importanţi în cele trei domenii de activitate - energie regenerabilă, automatizări industriale și telecomunicații.
Transgaz: obiectivele generale ale societății pentru perioada 2021- 2025 vizează dezvoltarea activității de cercetare privind posibilitatea acceptării mixului de hidrogen în Sistemul Național de Transport și modalități de introducere a acestuia în sistem.
E.ON a început să testeze în 2022 prin Delgaz Grid, compania de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice din cadrul grupului, compatibilitatea şi funcţionarea instalaţiilor de utilizare şi a componentelor sistemului de distribuţie cu un amestec de gaze naturale (GN) şi hidrogen (H2).
Soluții din mediul public (instituții publice sau politici publice)
Intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul stocării energiei regenerabile este o soluție pe termen lung pentru România. Având în vedere că litiul este o resursă esențială pentru industria de mașini electrice și că cererea este în continuă creștere, există riscul ca aceasta se devină foarte rară în 2030. Din această cauză, dacă România nu va avea capacitatea de a produce local baterii electrice, dar și echipamente pentru reîncărcarea lor, va suporta un cost mare pentru a transporta bateriile spre a fi reîncărcate în alte țări. Acest sistem poate fi implementat printr-o legislație favorabilă și prin finanțări de la Uniunea Europeană.
România are de actualizat Planul Național de Energie și Schimbări Climatice. Odată finalizat, acesta ar trebui trimis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a analiza în ce măsură sugestiile sunt deja sau nu incluse în planul de acțiune programatică.
Încurajarea actorilor economici să adere la un model circular de business prin intermediul unor scheme de ajutor de stat este o altă direcție strategică pe care România o poate adopta. Astfel de actori economici nu sunt competitivi la începutul activității lor, pentru că investesc în tehnologie pentru a produce schimbările pe care circularitatea le impune. Rezultatele se văd pe termen lung, așa că este nevoie de susținere externă pentru depășirea primilor ani de activitate în încercarea de transformare a modelului de business dintr-unul vertical într-unul circular.
Elaborarea unor politici publice mai bine definite și mai bine reglementate care să stimuleze găsirea de soluții de decarbonizare din partea mediului de afaceri și a celui civic, este o altă soluție identificată de participanți. Un model poate fi Olanda, mai specific, orașul Amsterdam, unde s-au interzis reclamele la combustibili fosili, la zboruri și la carne. Este un exemplu pe care și România îl poate lua în considerare.
Simplificarea procesului de finanțare și educarea cetățenilor cu privire la posibilitatea de a începe o afacere în domeniul energiei regenerabile este o soluție care poate fi aplicată încă din 2024, dar și care poate fi implementată și în anii următori pentru atingerea țintelor setate pentru 20230.
Transformarea infrastructurii orașelor mari prin strategii de mobilitate urbană durabilă pentru a încuraja mersul pe jos, cu bicicleta și cu transportul în comun prin crearea de piste, trotuare și benzi dedicate autobuzelor, este o soluție deja agreată de anumiți primari ai unor sectoare din București și de cei ai unor orașe precum Cluj-Napoca sau Oradea.
Elaborarea și implementarea unui Plan Urbanistic General pentru București și alte orașe mari suprapopulate și aglomerate poate conduce la multiple beneficii printre care reducerea consumului de energie bazată pe combustibili fosili, reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții.
Elaborarea unei politici publice care să permită și să încurajeze crearea de comunități de energie este o altă soluție discutată pe 27 martie. Comunitățile de energie reprezintă orice proiect sau comunitate ai cărei membri sunt și proprietari ai surselor de energie care alimentează rețeaua. Astfel de comunități pot fi create atât în mediul urban, în blocuri, prin intermediul asociațiilor de proprietari sau în mediul rural, în anumite sate sau comune.
Elaborarea unor strategii de dezvoltare durabilă în mediul rural poate soluționa problema consumului mare de lemn pentru termoficare, dar și pe cea a sărăciei energetice din unele regiuni ale țării.
Educarea cetățenilor astfel încât aceștia să se implice în politica de energie a României este o altă soluție care poate accelera procesul de tranziție și poate avea și efecte benefice la nivel de coeziune socială.
Stimularea investițiilor în producția de echipamente pentru crearea de surse regenerabile de energie și electromobilitate, ce face parte din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), 2021-2030 este o soluție bună pe care participanții o susțin.
Implementarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung reprezintă o altă soluție care poate ajuta România să își atingă țintele sau să se apropie de ele până în 2030. Prin aceasta, se urmărește creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private.
O legislație care să încurajeze asociațiile de proprietari să monteze panouri fotovoltaice pe blocuri și să se transforme în comunități energetice urbane este o altă soluție care poate proveni doar din mediul public.
Soluții din mediul public - scheme de ajutor de stat:
Soluții din mediul Civic/ONG/individual
Formarea profesională în domeniul energiei regenerabile reprezintă atât o oportunitate, cât și o soluție pentru România. Pe măsură ce proiectele de energie regenerabilă primesc finanțare prin PNRR sau alte surse și sunt implementate, este nevoie de specialiști în acest domeniu.
Un parteneriat mai puternic între ONG-uri și autorități, care ar amplifica impactul produs proiectele inițiate la firul ierbii este esențial, conform participanților. În lipsa sprijinului din partea autorităților, ONG-urile au o putere limitată de a acționa.
ONG-urile și indivizii ar trebui să fie agregatori și să aibă poziții comune, astfel încât puterea inițiativelor lor să crească.
O altă soluție este elaborarea unor proiecte pilot în domeniul energiei regenerabile, ce pot fi folosite ca exemple în discuțiile cu autoritățile.
Inițiative civice și din partea ONG-urilor:
Între Vecini: un proiect care își propune să regenereze spiritul comunitar creând micro-comunități offline în orașele din România. În 2023, echipa își propune să monteze în mod gratuit panouri fotovoltaice pe 10 blocuri din București.
EnergiaTA: platformă digitală dedicată prosumatorilor, dezvoltată de Asociația EFdeN. Co-fondatorii și-au propus în 2016 să rezolve provocările micilor producători de energie, a prosumatorilor, când ei înșiși s-au lovit de problema injectării în rețea. Echipa a dezvoltat și un Ghid al prosumatorului care poate fi descărcat de pe site-ul proiectului.
