Poate circularitatea să salveze crizele economiei globale?

Sursă: Squarespace

În ianuarie 2022, erau utilizate 101,4 miliarde tone de resurse naturale pentru a alimenta economia globală. Acesta este un record din punct de vedere al cantității de resurse folosite pentru ca omenirea să supraviețuiască și, din păcate, doar 9% dintre acestea sunt reutilizate. Mai mult decât atât, 30% din resurse sunt risipite și ajung deșeuri. 

Având în vedere evoluția lucrurilor din ultimii ani cu privire la extracția, distribuirea, consumul și risipirea resurselor naturale, se estimează că, în 2050, cantitatea necesară de resurse se va dubla dacă nu se schimbă ceva. Va fi nevoie de două ori mai multe resurse naturale ca să alimentăm economia globală.

Capitalul natural, definit ca totalitatea resurselor Pământului, ce include aerul, apa, mineralele, solul și organismele vii, va fi insuficient și nu va mai putea susține această nevoie în 2050. 

Deși tehnologia a rezolvat până în prezent multe probleme de natură economică și continuă să o facă, aceasta nu are puterea necesară de a produce schimbarea de care este nevoie pentru a mitiga riscurile legate de mediu și a rezolva problema rarității resurselor. Este nevoie de o nouă abordare, iar singura alternativă viabilă o reprezintă economia circulară.

Unde suntem acum - economia liniară

În prezent, trăim într-un model de economie liniară, care, deși ne-a adus într-un moment în care avem nevoie de o schimbare majoră, a produs și rezultate pozitive de-a lungul timpului. Printre acestea se numără crearea de locuri de muncă, venituri, investiții, bunăstare pentru țări, companii și oameni. Actuala economie globală, a cărui model își are originea în perioada ce a urmat Revoluției Industriale, are la bază următoarele etape succesive: extracție, producție, distribuție, utilizare (consum), eliminare.

Toate provocările pe care economia liniară le ridică în prezent reprezintă însă și oportunități pe care guvernele, antreprenorii și companiile le pot fructifica. Tranziția de la un model liniar la unul circular presupune rezolvarea a numeroase probleme care vor apărea odată ce din ce în ce mai multe proiecte de design circular vor fi implementate. Adevărata problemă, însă, apare atunci cand companiile și guvernele nu văd aceste oportunități și nu fac ceva în legătură cu ele. Este contraintuitiv ca pe piață sau în societatea civilă să existe o nevoie nesatisfacută sau o nemulțumire profundă și niciunul sau prea puțini actori să nu intervină pentru a capitaliza sau pentru a prezerva binele public.

Economia circulară – soluția la actuala criză a economiei globale

Fiind un concept relativ recent, economia circulară presupune și familiarizarea cu un vocabular nou. Când vorbim despre economia circulară, termenii în jurul cărora gravitează toate celelalte concepte și idei sunt reutilizarea, refolosirea, repararea, reciclarea și redistribuirea (sharing). 

Cele trei principii ale economiei circulare sunt :

Proiectarea (design-ul)

Indiferent de rolul pe care un consumator, o companie, un guvern sau un participant la comerțul internațional îl are în economia globală, acesta ar trebui să țină cont în primul rând de design.

  • Companiile – își pot reevalua strategia de produs pentru a începe sa dezvolta bunuri ce pot fi refolosite de către consumatori

  • Guvernele  – se pot educa pe tema circularitatii și pot crea politici, directive și alte reglementări care să încurajeze economia circulară

  • Participantii la comerțul internațional și cei care îl reglementează – își pot pune problema cum pot fi menținute principiile unei economii circulare în procesele de import și export dintre țări. 

Consumul

Specialiștii care proiectează produse circulare, indiferent dacă acestea sunt cămăși, telefoane, clădiri sau alte obiecte de consum sau structuri, trebuie să țină cont de ce se va întâmpla cu acesta după ce nu va mai fi de folos consumatorului. De exemplu, un producător de mobilă poate concepte prototipuri de mese ale căror material va putea fi refolosit pentru producerea altor piese de mobilier sau ale căror părți componente vor putea fi folosite în alte combinații pentru a crea mese noi, cu un aspect diferit. Astfel, resursa naturală (exemplu: lemnul) nu va fi aruncată, iar resursele virgine (a căror cantitate este în scădere) nu vor fi fi epuizate.

Sistemul 

În orice demers de a crea un produs, o clădire sau o un mijloc de transport circular, compania, guvernul sau orice alt actor economic trebuie să țină cont cum va afecta acesta sistemul din jurul lui: locuința unei persoane, spațiul verde din jurul unei clădiri nou construite sau oceanul pe care o nouă ambarcatiune îl va naviga. Întrebarea cheie este: cum poate clădirea sau produsul pe care îl creezi să reducă poluarea, să scadă temperatura, să curețe aerul sau să contribuie la reducerea risipei?

Puse în aplicare, aceste principii pot conduce la o crestere economica de aproximativ 4,5 trilioane dolari în timp ce consumul de resurse naturale va fi diminuat.

Sursa infografic: Ellen MacArthur Foundation, University of Cambridge

Așadar, economia circulară este alternativa cea mai potrivită la actualul model de economie și care poate cel puțin amâna problema rarității resurselor naturale. Deși tranziția de la un model liniar la unul circular este un proces complex, acesta se p$oate realiza începând prin acțiuni mici ce vor genera idei noi pentru continuarea proiectelor pilot începute. În cele din urmă, sustenabilitatea nu mai este separată de profitabilitate, iar companiile care nu se vor adapta, vor fi eliminate de pe piață.

Rămâi cu noi pentru a afla de ce este important să implementezi un model de business circular pentru a putea să îți transformi compania într-una sustenabilă. Urmărește-ne pe Facebook pentru a afla când apare următorul articol.


Previous
Previous

Schimbări de cultură organizațională pentru dezvoltarea sustenabilă

Next
Next

5 pași pentru a deveni o companie sustenabilă